Fulgii de zăpadă se formează în nori, la temperaturi sub 0 °C, când vaporii de apă trec direct în stare solidă pe o particulă minusculă de praf sau de polen. Cristalul de gheață rezultat are întotdeauna o simetrie de șase, determinată de felul în care se leagă moleculele de apă. Forma exactă, de la plăcuță la stea ramificată, depinde de temperatura și de umiditatea întâlnite în cădere.
Cum se formează un fulg de zăpadă în nor?
Un fulg de zăpadă începe ca un cristal microscopic de gheață, apărut când vaporii de apă se depun pe un nucleu de condensare. În nori, picăturile de apă pot rămâne lichide mult sub 0 °C, uneori până spre −40 °C, dacă nu găsesc o particulă pe care să înghețe. Odată format, cristalul crește pe seama vaporilor din jur și a picăturilor suprarăcite, care se evaporă și se depun pe el.
Când cristalul devine suficient de greu, începe să cadă. În drumul său de câteva minute până la sol traversează straturi de aer cu temperaturi și umidități diferite, iar fiecare strat îi adaugă sau îi schimbă detaliile.
De ce au fulgii de zăpadă șase brațe?
Fulgii de zăpadă au șase brațe pentru că moleculele de apă din gheață se aranjează într-o rețea hexagonală, ținută laolaltă de legăturile de hidrogen. Forma de bază a cristalului este o prismă cu șase fețe, iar colțurile ei, mai expuse vaporilor, cresc mai repede decât restul și devin brațe.
Brațele unui fulg seamănă între ele pentru că cresc în același timp și în aceleași condiții. Când fulgul trece printr-un strat mai umed, toate cele șase vârfuri primesc ramificații aproape identice.
De ce au fulgii forme atât de diferite?
Forma fulgilor depinde în primul rând de temperatura aerului în care cresc și, în al doilea rând, de cât de umed este acesta. Relația nu este liniară: forma alternează de mai multe ori între plăcuțe și coloane pe măsură ce temperatura scade.
| Temperatura aproximativă | Forma dominantă |
|---|---|
| Între 0 și −3 °C | Plăcuțe hexagonale subțiri |
| Între −3 și −10 °C | Coloane și ace |
| Între −10 și −22 °C | Plăcuțe și, în aer foarte umed, stele ramificate |
| Sub −22 °C | Plăcuțe mici și coloane |
Stelele cu ramificații fine, cele desenate de obicei pe felicitări, apar mai ales în jurul valorii de −15 °C, când aerul este saturat cu vapori.
Este adevărat că nu există doi fulgi de zăpadă identici?
La fulgii mari și ramificați, probabilitatea ca doi să fie identici este practic nulă, pentru că fiecare urmează un drum unic prin nor. Diferențe infime de temperatură și umiditate, întâlnite pe parcurs, se înscriu în forma fiecărui braț. Cristalele foarte mici și simple, aflate la începutul creșterii, pot arăta în schimb aproape la fel la microscop.
De ce este zăpada albă, dacă gheața este transparentă?
Zăpada este albă pentru că lumina se reflectă și se împrăștie pe nenumăratele fețe ale cristalelor și pe granițele dintre gheață și aer. Toate culorile luminii sunt împrăștiate aproape în egală măsură, iar amestecul lor este perceput ca alb. Un singur cristal este transparent, însă milioane de cristale amestecate cu aer se comportă ca o suprafață albă.
Alte fenomene meteo au explicații la fel de neașteptate, de la mirosul de ploaie până la fulgerul globular, unul dintre cele mai rare.
Ce tipuri de precipitații înghețate există?
Pe lângă fulgii propriu-ziși, din nori pot cădea mai multe forme de apă înghețată, fiecare cu un mecanism propriu.
- Fulgi mari și pufoși: mai multe cristale lipite între ele, frecvente la temperaturi apropiate de 0 °C, când suprafața lor este ușor umedă.
- Măzăriche: cristale acoperite cu picături înghețate instantaneu, care devin granule albe, moi și opace.
- Lapoviță: amestec de ploaie și ninsoare, când stratul de aer de lângă sol este puțin peste 0 °C.
Câtă apă se află într-un strat de zăpadă?
Ca regulă orientativă, 10 cm de zăpadă proaspătă conțin echivalentul a aproximativ 1 cm de apă, însă raportul variază mult. Zăpada umedă, căzută la temperaturi apropiate de 0 °C, poate ajunge la un raport de 5 la 1, iar zăpada foarte uscată și pufoasă depășește uneori 20 la 1.
Zăpada proaspătă este alcătuită în cea mai mare parte din aer, de regulă peste 90% din volum. Porii dintre cristale absorb sunetele, motiv pentru care un peisaj acoperit de zăpadă nouă pare neobișnuit de liniștit. Liniștea și albul zăpezii au căpătat de-a lungul timpului și o încărcătură simbolică, discutată în articolul despre visele în care apare zăpada.
